Noutăţile curente
20 Jan 2009 @ R. Moldova în reţeaua mondială a spionajului românesc
Coloana a V-a. Dosare ultrasecrete
Mihai CONTIUcontiumihai@gmail.com

Liberalii moldoveni în slujba serviciilor secrete din România
Am scris, si nu o data, despre relatiile unor partide politice din R. Moldova si serviciile secrete din Romania. Asa-zisa presa independenta din Moldova, asupra careia vom reveni cu documente originale care tradeaza anumite relatii oculte cu aceleasi servicii secrete, a facut tot posibilul sa manipuleze opinia publica si sa bagatelizeze informatiile corecte pe care noi le-am pus la dispozitia cititorilor cu toata onestitatea. Aceste ziare, mai pe scurt, sub falsul pretext al unui imaginar pro-romanism, continua sa deturneze atentia publica prin acuze aberante care ni se aduc, in sensul ca, vezi Doamne, am fi antiromani. Scopul lor, in realitate, este acela de a acoperi unele partide din Opozitie, contra cost, bineinteles, care sunt opera serviciilor secrete romanesti. Aici, pe de alta parte, avem de-a face si cu o complicitate, pentru ca, asa cum spuneam mai sus, si presa "independenta" din R. Moldova se afla sub lupa si contabilitatea serviciilor secrete romanesti. "Gluma" incepe sa se ingroase, iar asta pentru ca avem de-a face cu cazuri clasice de tradare a interesului national al tarii. Relatiile unor partide politice sau gazete nationale din R. Moldova cu serviciile secrete ale altui stat sunt aspru sanctionate de Constitutie si Codul Penal ale R. Moldova. Pentru inceput, astazi va prezentam copia unei informari adresata directorului Serviciului Roman de Informatii (SRI) de catre seful Grupului de Evidenta al SRI, generalul de brigada Vasile Stanciu. In aceasta Nota informativa este luata "in lucru" intentia Partidului National Liberal din R. Moldova, condus de catre Vitalia Pavlicenco, de a crea "un pol de dreapta liberal" in aceasta tara. Pina una alta, dam drumul documentelor sa vorbeasca!
P.s. Miercuri, 14 ianuarie 2009, in articolul meu subintitulat Anexa la "Raportul OHANESIAN", in care am publicat o lista de nume suspecte de colaborare cu serviciile secrete romanesti, am comis o eroare regretabila prin includerea unui nume pe care sunt nevoit sa-l exclud. Eroare este explicabila si prin faptul ca imi este imposibil sa mai stiu toate rotatiile de cadre din interiorul acestor servicii dupa trecerea mea pe linie moarta. In cazul de fata este vorba de domnul Marin Dan Cruceru. Surse din interiorul Serviciului de Informatii Externe (SIE) mi-au comunicat ca domnul Cruceru nu mai este cadru operativ al SIE de trei ani. Acesta a fost dat afara din SIE si calcat in picioare de securisti din false motive, distrugindu-i viata si familia, aducindu-l in situatia in care nu mai avea ce pune pe masa copiilor. Regret sincer eroarea pe care am comis-o involuntar si imi cer scuze! Cu atit mai mult il inteleg intrucit le cunosc destul de bine metodele mizerabile la care recurg unii oameni cu raspundere din sistemul serviciilor secrete. In alta ordine de idei, declar public faptul ca nu cunosc "legatura" Dragos Bacila. Nu neg ca poate fi posibil sa-l fi intilnit intimplator sub alt nume, dar este cert ca nu am avut o astfel de "legatura", eu lucrind solitar sub o acoperire aproape perfecta si din cauza domeniului sensibil pe care il acopeream. (Mihai CONTIU)

Aurel Cazacu & Co – studiu de caz în contrainformaţii militare

Eduard Ovidiu Ohanesian

Pe parcursul anului 2008, în presa centrală au apărut numeroase rapoarte strict secrete ale Direcţiei de Contrainformaţii şi Siguranţă Militară (DCSM) referitoare la legăturile şefilor din industria românească de apărare referitoare la ofiţeri români şi străini suspectaţi de spionaj. Au fost date publicităţii numele generalului-mason Aurel Cazacu, fost director al Romtehnica şi şi Romarm, colonelului Constantin Cetinoiu, colonelului Costică Lapteş fost director GIARA. Lista continuă cu Gheorghe Nemţeanu, Eugen Nicolăescu, Norica Niculai, ofiţerul american Ira Quinn, Irvin Ray Dyer III, Maximilian Heinrich von Habsburg-Lothringen, Maximilian von Habsburg. Toţi aveau un singur numitor comun – producţia şi comercializarea de armament. Despre Constantin Cetinoiu de exemplu, am aflat că a fost încadrat înainte de Revoluţie la UM 0195 (Formaţiunea Y) contraspionajul extern. Cetinoiu a fost coleg cu ofiţerasa portocalie de la SIE Doina Moinescu, fiind plasat ulterior în SRI de Toni Jugănaru fost şef Direcţie “D” Pază Ambasade. Colonelul Costică Lapteş, plecat din GIARA, (odată cu generalul Gabroveanu, ulterior şef la firma rusească Lukoil) este şi el legat de numeroase afaceri necurate cu armament. Despre Lapteş şi Gabroveanu pot da relaţii avocatul Băiculescu, fost CI-st la GIARA, Liviu Găină, lt.-col. Brăescu şi Nicolae Durlea, actualii colegii comandorului DCSM Popa Adrian. Locotenent-colonelul Brăescu a supravegheat echipa iraniană care a venit să ridice rachetele de la Crângul lui Bod în perioada 1995-1996 (în pofida embargoului internaţional şi a angajamentelor României de la acea dată). Pe departe cel mai anatemizat ofiţer este Aurel Cazacu, descris de jurnalişti ca fiind un fel de vâf de lance a intereselor străine infiltrate în industria de apărare autohtonă.

Astfel, din rapoartele cu pricina, aflăm că DCSM supraveghea operativ toate legăturile directorului general Romarm Aurel Cazacu cu Ambasada SUA şi ale firmei Medrom cu Romtehnica – firmă aparţinând Ministerului Apărării. Jurnaliştii au descoperit că în mod ciudat, în perioada 2002-2004, Medrom Medical Systems SRL, şi Medrom Leasing IFN SA (filialele româneşti) primeau comenzi de zeci de milioane de euro de la stat.
Direcţia Generală de Informaţii a Apărării (DGIA) l-a luat în vizor pe şeful Direcţiei Generale Probleme Speciale şi Situaţii de Urgenţă din cadrul MEF, Aurel Cazacu şi pentru relaţiile sale cu ofiţerii de informaţii ruşi, în zona producţiei şi contrabandei cu armament. Cazacu nu pare impresionat de dezvăluiri, iar într-o discuţie face to face cu subsemnatul, demnitarul acuză voalat presa că ar boicota industria de apărare. În viziunea sa mediatizarea contrabandei cu armament autohton serveşte doar concurenţei, direct interesate să scoată România de pe piaţa internaţională.
Eu am totuşi o nelămurire. Având în vedere funcţiile deţinute de Cazacu după decembrie 1989, nu înţeleg cum de nu şi-a dat demisia în semn de protest când noii aliaţi americani ne-au închis centrele de cercetare militară, ne-au luat rachetele cele mai performante cu japca s-au când ne-au obligat să dăm la fier vechi flota României. Cea cu care Securitatea transporta anual, armament în ţările arabe şi în lumea a treia, de făcea Dunărea profit de sute de milioane de dolari anual pentru nebunia dictatorului.

Există o explicaţie

Aurel Cazacu se află în concubinaj cu ofiţerii de contrainformaţii care îl supraveghează dinainte de 1989. Probabil că relaţia sa cu Direcţia a IV-a Contrainformaţii Militare a Securităţii a început pe vremea când ofiţer CI la Romtehnica era comandorul de aviatie radiolocatie Stănescu Virgil (în prezent ofiţer de securitate la Romavia). Legăturile lui Aurel Cazacu la Direcţia a IV-a erau maiorii Stoenescu Dragoş şi Iliescu Dumitru, cel din urmă fost ofiter CI la Pompieri şi Penitenciare. Notele informative erau primite în exclusivitate de Ilarion Giuroiu, cel care a fost legătura lui Cazyacu şi după ’90. În prezent, Giuroiu este şeful unei agenţii de asigurări din Piaţa Rahova.
Relaţiile informative ale lui Aurel Cazacu s-au întărit cât a lucrat cu firma Medtehnica, firmă introdusă pe lângă Spitalul Militar. În fapt, un mic un puiuţ al Romtehnicii pe linie de achiziţii de tehnică medicală şi aparatură. Ofiţerii de contrainformaţii spun că Medtehnica a fost înfiinţată cu aportul comandorului Toma, fost director la Romtehnica. Cât despre articolele din presă culese din grădina DCSM, surse din cadrul acestui servici spun că informaţiile strict secrete au transpirat datorită incompetenţei unui frustrat. Ofiţerul de contraspionaj Preda Marian, angajat la Protecţie Internă în Romtehnica de colonelul Stanciu Constantin în anul 1999 (când Giuroiu a fost îndepărtat din funcţie).
Cât despre Aurel Cazacu am mai aflat că este mason de rang înalt şi obişnuia să ia masa la un restaurant din zona Răzoare în compania ofiţerului Tănase Dragnea. Afacerile încheiate între cei doi, erau intermediate de generalul -maior Tabarcia Nicolae, recent numit în funcţia de director al Statului Major General al Armatei, mason de frunte încă de pe vremea când păstorea Brigada 1 Rachete Chitila. Generalul Tabarcia este frate de şorţuleţ cu Mircea Mina, primarul penelist al comunei Chiajna. Format în anturajul fostului ministru al Apărării, Teodor Meleşcanu, Mina a fost membru APR. El l-a împroprietărit pe Tabarcia cu 1000 m pătraţi de teren în satul Roşu, lângă pădure. Cu sprijinul brigăzii de rachete, generalul Tabarcia şi-a ridicat acolo o vilă de 500.000 de euro pe trei nivele, apoi şi-a tras o şi o elegantă maşină 4x4.

Legături periculoase

Articolele de presă au devoalat (în parte) şi reţelele ruseşti de trafic cu armament legate de numele lui Aurel Cazacu. Este vorba despre foştii ofiţeri KGB sau GRU Ivan Grigorevici Busuioc, Ivan Ţurcanu sau Vladimir Siminiuc, Anatol Andreevici Coman, ucraineanul Vladimir Mazin şi Vasile Gondiu. Materialele foarte bine documentate dovedesc faptul că ofiţerii cu pricina şi firmele lor desfăşoară o intensă activitate de comercializare a echipamentelor militare, mai mult sau mai puţin legală pe teritorul României, sub supravegherea serviciilor secrete ale Armatei. Una din firmele partenere este Armitech din Chişinău cu sucursale în Panama sau Cipru. Legătura lui Aurel Cazacu cu fostul general KGB Anatol A. Coman, (fost şef al Marii Loje Masonice din Republica Moldova) s-a făcut prin intermediul Serviciului de Informaţii Externe. Coman, lucrat informativ de ofiţerii SIE Dan Dumitru şi Doina Moinescu s-a ales cu numele de cod Patriarhul. Ofiţerii de contraspionaj afirmă că, iniţial, Anatol Coman a lucrat pentru România, fiind bun prieten cu Gheorghe Fulga şi cu Ion Iliescu. Ulterior, supermasonul moldovean intrând pe filiera generalului SIE Silviu Predoiu, care l-a angrent pe Coman în jocuri politice periculoase.
Conform rapoartelor DCSM, Coman desfăşoară afaceri în spaţiul ex-sovietic, cu preponderenţă în Rusia, Ucraina, Moldova şi România.
Anatol Coman este prieten bun cu masonii Maricel Popa şi Florin Simion. Prin intermediul acestora, dar mai ales cu ajutorul ofiţerilor SIE Dan Dumitru şi Dragoş Andrei, a fost adus în 2002, la Conventul de la Bucureşti (al Marii Loje Române de la Sala Palatului), generalul GRU Alexander Kondyakov. Nimeni altul decât artizanul întâlnirii de taină dintre Adrian Năstase şi Vladimir Putin din anul 2004. Kondyakov este printre altele şi directorul general al firmei Novokom.





De la Bucureşti la Moscova, via Sri Lanka
Pe rolul Tribunalului Militar Bucureşti s-a aflat până de curând un dosar sensibil şi complex pe numele generalului (r) Ion Grigore Costaş, fost ministru al Apărării al Republicii Moldova. Că este vorba despre contrabandă cu avioane MIG 29, cu tancuri sau cu vize Schengen, nu contează. Presa centrală a legat numele lui Cazacu şi Costaş de două importante firme care se ocupă cu tranzacţii de armament. Companiile Royal Consulting şi Rosoboronexport (important trader de echipamente militare din Moscova). Astfel, Cazacu ar fi derulat “ o acţiune tipică de spionaj economic în beneficiul firmei ruse Rosoboronexport (reprezentată de Royal Consulting)”, scriu jurnaliştii. Ofiţerii DCSM arată deasemnea că Aurel Cazacu derula operaţiuni de export de armament împreună cu foştii ofiţeri KGB Gheorghe Gorincioi şi Ivan Ţurcanu, ajutaţi de un diplomat român în Sri Lanka, cel mai probabil Nicolae Aldea. Şi dacă nu-i credeţi pe ceiştii militari români puteţi cere cu încredere informaţii despre reţeaua srilankeză de la un cunoscut om de afaceri “moldovean” M. P. Cebotari (ofiţer Spetznaz cu dosar la SIE). Numai ce s-a întors de două luni din zonă cu preţuri avantajoase pe barilul de petrol.

De aproape 20 de ani de la odioasa crima comisa la Târgu Secuiesc (judetul Covasna) de catre Filip Orban Daniela Kamilla, Paizs Octavian, Hejja Dezideriu, Reiner Anton si Konrad Ioan, incepe sa se faca, putin câte putin, dreptate. Astfel, criminala Filip Orban Daniela Kamilla, care in decembrie 1989 a participat la uciderea cu bestialitate si la profanarea cadavrului maiorului de militie Aurel Agache, va avea parte de executare silita in Ungaria, fiind obligata sa plateasca daune morale in valoare de 2098.8 euro.De data aceasta, Tribunalul Budapesta (Ungaria), ca instanta de recurs, prin incheierea de sedinta definitiva si irevocabila, din data de 23 ianuarie 2009, a decis executarea silita in ceea ce o priveste pe Filip Orban Daniella Kamilla, care se refugiase in tara vecina. Astfel, in 10 februarie 2009, Tribunalul Central Teritorial Buda a trimis dosarul catre executorul judecatoresc pentru ca acesta sa duca la indeplinire prin toate mijloacele legale de executare a respectivei decizii. A fost un prim pas spre dreptate, facut in 20 de ani. In ceea ce-i priveste pe ceilalti doi criminali refugiati in Ungaria, Konrad Ioan si Paizs Octavian, cererea de incuviintare si executare a sentintei penale pe latura civila pe teritoriul Ungariei este inceputa. Executarea sentintei penale in ceea ce priveste latura civila in cazul Filip Orban Daniela Kamilla, aceasta a fost una extrem de anevoioasa. Ministerul Justitiei din România a demonstrat inca o data ca il caracterizeaza birocratia, nepasarea si tergiversarea. Din cazul Agache putem sa ne dam seama ca, desi sunt obligati de lege, Tribunalul Bucuresti si, in subsidiar, Ministerul Justitiei nu isi urmaresc propriile cereri adresate altor autoritati judecatoresti. Curtea Suprema de Justitie a pronuntat, in data de 26 martie 2001, sentinta prin care criminalii colonelului post-mortem Agache Aurel, Filip Orban Daniela Kamilla, Paizs Octavian, Hejja Dezideriu, Reiner Anton si Konrad Ioan, au fost obligati in solidar la plata unor daune morale in valoare de câte 50.000.000 lei vechi si a sumei de 10.000.000 lei vechi daune materiale catre membrii familiei Agache. Aceste sume au fost reactualizate in 16 iunie 2003, ajungând la suma de 76.960.000 lei vechi, convertiti in euro. Fiul maiorului de militie ucis, Aurel Dionisie Agache, ne-a declarat ca „motivatia principala a fost cea morala, intrucât sumele primite ca daune morale sunt nesemnificative in raport cu traumele suferite din 22 decembrie 1989 incoace”. Imediat ce a avut sentinta, familia Agache a solicitat Judecatoriei Târgu Secuiesc incuviintarea executarii silite prin executorul judecatoresc Balas Marius. Problema s-a ivit in momentul când executorul judecatoresc, incercând sa finalizeze procedura de executie silita, a constatat faptul ca Filip Orban Daniella Kamila si ceilalti doi criminali nu se afla in România. Din acel moment a inceput tergiversarea cazului. Ca sa ne facem o idee asupra problemelor cu care se confrunta in (in)justitia româna familia Agache, trebuie aratat faptul ca aparatorul bestiilor este senatorul udemerist Gyorgy Frunda.Un (prea) mic pas spre dreptateAbia dupa 10 ani de tergiversari, timp in care Ministerul Justitiei din România a facut tot felul de gafe impardonabile, justitia pare a fi facut un prim pas spre dreptate. Astfel, in 6 octombrie 2008, Tribunalul Central Teritorial Buda, ca instanta de fond, admite cererea de incuviintare a executarii silite a sentintei penale a Tribunalului Bucuresti, Sectia I Penala. Recursul criminalei Orban Daniela Kamilla a fost respins de instanta maghiara in 23 ianuarie 2009, decizia fiind definitiva si executorie. Astfel, in 10 februarie, Tribunalul Central Teritorial Buda a trimis dosarul catre executorul judecatoresc, pentru ca acesta sa duca la indeplinire prin toate mijloacele legale de executare a respectivei decizii.O moneda in ochi si un sobolan in guraIn 22 decembrie1989, maiorul Aurel Agache, fostul sef al formatiunii economice a militiei din Târgu Secuiesc, a fost prins in oras si batut in mod bestial. Ofiterul a incercat sa fuga, dar a fost urmarit de un grup de persoane pâna in centrul orasului, unde a cerut ajutorul lucratorilor unei farmacii. Din multime s-au desprins patru-cinci persoane care au intrat in sediul farmaciei si l-au scos afara pe ofiter. A fost lovit fara mila si doborât la pamânt. Doua masini ale Salvarii au intervenit pentru transportarea victimei la spital, insa acel grup recalcitrant l-a tras afara din autovehicul pe ofiter, continuând sa-l agreseze. In acest timp, pentru salvarea victimei au intervenit medicii Spitalului de obstetrica-ginecologie, dar si acestia au fost agresati si amenintati. Multiplele leziuni provocate prin lovire au cauzat moartea ofiterului, iar dupa ce s-a constatat ca a decedat, cadavrul lui a fost profanat. Astfel, intr-un ochi i s-a infipt o moneda, in celalalt emblema de pe cascheta, in gura i s-a pus un sobolan mort, iar in final s-a incercat incendierea cadavrului, prin aprinderea imbracamintii.Daniela Munteanu / Gardianul
Cazul maiorului Agache, rezolvat partial de justitia maghiara
Vezi si http://www.agache.org/
Procedura de revizuire introdusă de senatorul UDMR Frunda György la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Posted by Roncea at 10:35 PM
Labels: aurel agache, extremism maghiar, romania - ungaria