Monarhia la români


La 10 mai 1866, Romania alegea monarhia constitutionala, proclamandu-L pe Carol I ca Domn si Print al tarii. Sub conducerea Lui, Romania si-a castigat la 1878 independenta de stat, proclamandu-se Regat la 26 martie 1881. Au urmat 66 de ani in care a fost construit statul roman modern, in care s-au dezvoltat institutiile politice si infrastructura economica si in care Romania si-a castigat, prin propriile puteri, locul meritat in familia natiunilor Europei. Cei patru Regisi cele patru Regine, Elisabeta, Maria, Elena si Ana sunt fiecare simbolul unei etape din istoria Romaniei. Independenta si modernizarea tarii, Marea Unire, inflorirea economica si culturala din perioada interbelica si restaurarea democratiei, fie ca s-a petrecut ea intre 23 august 1944 si abolirea monarhiei (1947) sau incepand din 1990, pot fi legate fiecare de persoana cate unui monarh. Regele Carol I (1839 – 1914), intemeietorul Dinastiei Romane, a fost ales de elita politica romaneasca, dintre principii Europei, si adus pe Tronul tarii, pentru a consolida unirea celor doua Principate, Moldova si Tara Romaneasca, pentru a conferi prestigiu noului stat, pentru a calma luptele interminabile pentru putere intre factiunile interne si pentru a reprezenta un factor de stabilitate, intr-un moment crucial al dezvoltarii Romaniei. Se implinea, astfel, o mai veche doleanta a Divanurilor ad-hoc: Domnul strain.
El a condus tara spre modernizare si Independenta, aflandu-se personal in fruntea trupelor romano-ruse, in timpul Razboiului Ruso-Romano-Turc din 1877/1878 (Razboiul de Independenta), incheiat prin Tratatul de la Berlin, din 1878. S-a casatorit, in 1869, cu Elisabeta de Wied, devenita Regina Elisabeta. Singura lor fiica, Maria, a murit la numai 3 ani. Regele Carol I a trecut la cele vesnice in ajunul izbucnirii Primului Razboi Mondial, lasandu-l mostenitor al Tronului pe nepotul Sau, Ferdinand, asupra caruia va cadea sarcina implinirii Marii Uniri. Cei 48 de ani de domnie ai Regelui Carol I au reprezentat perioada de dezvoltare a Statului Roman modern. Profitand de stabilitatea castigata prin obtinerea Independentei la 1878, precum si de redobandirea Dobrogei, importanta zona agricola si de tranzit, Romania a continuat reformele agrare, si-a dezvoltat infrastructura de drumuri si cai ferate si industria, devenind unul dintre principalii producatori de materii prime ai Europei.
Tot in aceasta perioada au fost construite Castelul Peles, Scaunul Familiei Regale a Romaniei, Universitatile din Iasi si Bucuresti, Podul Fetesti-Cernavoda, portul Constanta precum si Atheneul Roman, pe langa mii de alte cladiri publice si private, capitala Bucuresti meritandu-si pe deplin supranumele de "mic Paris". Au existat, desigur, si umbre: problema taraneasca nefiind inca pe deplin rezolvata si tensiunile rabufnind la 1907. Regele a fost, insa, permanent preocupat de ridicarea nivelului paturilor defavorizate ale populatiei.
Evident ca Regele nu a facut totul de unul singur. Unul dintre meritele Sale majore este si acela ca a stiut sa se inconjoare de personalitati remarcabile si ca a stiut sa imprime societatii intregi respectul pentru valoare. Anii de domnie ai Regelui Carol I au reprezentat si o epoca de inflorire culturala. Daca boom-ul economic nu are, probabil, egal in Europa vremii (istorici ca Neagu Djuvara gasindu-i echivalent doar in acela petrecut in Japonia aceleiasi perioade), lumea Vechiului Regat beneficiaza si de o efervescenta culturala fara precedent. Racordarea la modelele occidentale si redescoperirea filoanelor traditionale merg in paralel. Totul e de facut si totul se experimenteaza, iar roadele acestei agitatii creatoare demonstreaza ca, uneori, forma creeaza fondul (asertiune cu care sigur ca "junimistii" – cercul cultural care a adunat cele mai mari inteligente ale epocii – nu ar fi fost de acord). Liberali si conservatori, modernisti si traditionalisti contribuie cu totii la nasterea unei culturi nationale. Acum scriu Eminescu, Creanga, Caragiale, Maiorescu, acum se cristalizeaza limba romana literara, in aceasta atmosfera iau avant artele plastice, muzica. Dezvoltarea invatamantului si institutiilor academice favorizeaza disputele savante si conflictele de idei. Tesutul societatii se dezvolta in jurul unor modele consistente, rolul civilizatoriu si structurant al monarhiei, primul dintre modele, fiind indiscutabil. Principesa Elisabeta de Wied s-a nascut la 29 decembrie 1843, in castelul Neuwied, ca fiica a Principelui Wilhelm Hermann Carol de Wied si a Principesei Maria Wilhelmina Frederica Elisabeta de Nassau.
Principesa Elisabeta s-a casatorit cu Principele Carol, la 15 noiembrie 1869. Prima Regina a Romaniei a fost o protectoare a artelor si a celor defavorizati, sprijinind tinerele talente si institutiile de binefacere. S-a remarcat ca pictorita si scriitoare, sub pseudonimul "Carmen-Sylva", scrierile ei insumand peste 50 de volume. A fost membra a Academiei Romane si a Academiei Franceze. A contribuit la promovarea culturii romane in Europa si a Romantismului european in Romania. Cu bunatate si discretie, s-a dedicat activitatilor de binefacere si a ajutat numeroase institutii caritabile.
La 18 februarie 1916, Regina Elisabeta a murit, la Bucuresti. A fost inmormantata alaturi de Carol I, la Curtea de Arges. Singurul copil al Reginei Elisabeta si al Regelui Carol I s-a nascut la 27 septembrie 1870 si a murit in 1874, dupa ce s-a imbolnavit de scarlatina. Maria era alintata de parinti cu numele de "Itty".
La Palatul Elisabeta se gaseste o piesa de mobilier, sculptata in stilul romanesc al anilor 1880, care adaposteste chipul in ghips al micutei principese. Se spune ca, inainte de a muri, Itty i-a spus Reginei: "Mama, as vrea sa calaresc odata pe o stea. Ferdinand I a devenit Rege la moartea unchiului Sau, Carol I (1865 – 1927) si a ramas in istorie ca Ferdinand intregitorul sau Ferdinand cel Loial, regele Romaniei Mari, care a trecut peste originea sa germana, pentru a urma vointa de unitate a poporului Sau, in timpul Primului Razboi Mondial. La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, a fost incoronat Rege al tuturor romanilor. Tot in timpul Domniei Lui s-a trecut la sufragiul universal, s-a infaptuit reforma agrara din 1921 si a fost adoptata Constitutia moderna din 1923, care a oferit cadrul dezvoltarii Romaniei Mari. Principele Ferdinand Victor Albert Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen s-a nascut la 24 august 1865, la Sigmaringen. A fost cel de-al doilea fiu al Principelui Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, fratele mai mare al Regelui Carol I, si al Infantei Antonia a Portugaliei.
In 1889, dupa terminarea studiilor la Universitatea din Leipzig si la scoala Superioara de Stiinte Politice si Economice din Tübingen, Principele s-a stabilit la Bucuresti, pentru a-si putea indeplini atributiile de Mostenitor al Tronului Romaniei.
A invatat limba romana, istoria si geografia Romaniei, demonstrand de la inceput interes si dragoste fata de Patria Sa adoptiva, pentru frumusetile naturii si folclorul romanesc.
S-a casatorit, la 10 ianuarie 1893, cu Principesa Maria a Marii Britanii si Irlandei de Nord.
A condus Romania in timpul Primului Razboi Mondial, trecand peste originea Sa germana si optand pentru alianta cu puterile Antantei. S-a implicat in permanenta in operatiunile militare si, dupa victorie, si-a indeplinit promisiunea de a impune reforma agrara si de a adopta votul universal
La 11 octombrie 1914, Ferdinand I a devenit Rege al Romaniei.
In numai 13 ani de domnie, dintr-un "necunoscut", Ferdinand avea sa devina un mare Rege, supranumit fie "Intregitorul", fie cel "Loial", pentru felul in care si-a dedicat viata tarii Sale.
In timpul Primului Razboi Mondial, Regele Ferdinand s-a alaturat curentului favorabil Antantei, chiar daca a fost nevoit sa lupte impotriva tarii sale natale, Germania.
Dupa razboi, in ciuda gravei crize economice si a instabilitatii politice, a condus tara pe drumul reconstructiei si al armonizarii administrative.
Regele Ferdinand a contribuit la faurirea Romaniei Mari, a infaptuit reforma agrara pentru care a fost numit "Rege al taranilor", si a promulgat Constitutia din 1923.
Pe langa indatoririle regale, Ferdinand I s-a dedicat si vocatiei Sale de savant, fiind un reputat botanist si cunoscator al limbilor clasice.
Ferdinand I s-a stins din viata la 20 iulie 1927, la Sinaia. A fost inmormantat la Curtea de Arges, alaturi de unchiul Sau, Regele Carol I, si de matusa Sa, Regina Elisabeta. Principele Carol s-a nascut la Sinaia, la 3 octombrie 1893. A fost fiul Regelui Ferdinand si al Reginei Maria. Primul Rege nascut in Romania a avut o domnie plina de impliniri, dar si de convulsii. Decada 1930-40, cea a domniei Regelui Carol al II-lea, este in acelasi timp o epoca de prosperitate economica si de inflorire culturala, dar si epoca de ascensiune a extremismului de dreapta. Carol al II-lea este Regele care combate in mod brutal Miscarea Legionara, dar care instaureaza el insusi un regim autoritar, punand capat deceniilor de parlamentarism liberal si de pluripartidism. Personaj cu optiuni culturale avizate si rafinate, Carol al II-lea a fost si promotorul unui cult al personalitatii care le anunta pe cele ale regimurilor totalitare care aveau sa se succeada in Romania deceniilor urmatoare. De o inteligenta sclipitoare, plin de farmec si erudit, Carol al II-lea nu a reusit, totusi, sa aseze datoria de rege si interesele tarii deasupra optiunilor Sale din viata privata. In mod paradoxal, perioada cea mai infloritoare a Romaniei Mari a corespuns, concomitent, cu un apogeu al fastului regal, dar si cu o scadere a prestigiului Regalitatii, cauzata de escapadele sentimentale ale Regelui. Prabusirea Romaniei Mari, in 1940, aducea si abdicarea celui mai controversat monarh al Dinastiei Romane.
Principele Carol s-a nascut la Sinaia, la 3 octombrie 1893. A fost fiul Regelui Ferdinand si al Reginei Maria.
La 10 martie 1921, Principele Carol s-a casatorit cu Principesa Elena, fiica Regelui Constantin al Greciei. Din pacate, aceasta casatorie nu a durat. Carol s-a indragostit de Elena (Magda) Wolf Lupescu.
Cand Principele Carol a plecat, in decembrie 1925, impreuna cu Elena Lupescu la Paris si a renuntat la drepturile Sale de Mostenitor al Coroanei, Regele Ferdinand l-a indepartat din Familia Regala si l-a desemnat ca Mostenitor pe tanarul sau nepot, Mihai.
Carol s-a reintors in tara la 8 iunie 1930, si-a inlaturat fiul de pe Tron si S-a proclamat Rege. In 1938, Regele Carol al II-lea a dizolvat partidele politice, a abolit constitutia si a instaurat un regim de autoritate monarhica.
Lipsa de suport extern din partea aliatilor traditionali ai Romaniei, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii, inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial si, in 1940, destramarea Romaniei Mari prin rapturi teritoriale au dus la erodarea completa a sprijinului politic pentru regimul lui Carol al II-lea. La 6 septembrie 1940, pe fondul tulburarilor interne, Regele Carol al II-lea a fost nevoit sa abdice.
Carol al II-lea a parasit tara impreuna cu Elena Lupescu si a locuit in Statele Unite ale Americii, Brazilia si Portugalia. A murit la 4 aprilie 1953, fiind inmormantat in capela Regilor Portugaliei din Estoril. Din 2003, ramasitele pamantesti ale Regelui Carol al II-lea se odihnesc la Curtea de Arges, alaturi de predecesorii sai. Cu siguranta, Carol al II-lea a fost cel mai controversat dintre cei patru Regi ai Romaniei. Anii de domnie ai lui Carol al II-lea au fost marcati, pe de o parte, de o crestere economica importanta, de o intensa dezvoltare culturala, iar pe de alta parte de o destramare a vietii politice democratice si de ascensiunea ideologiilor extremiste.
Si, totusi, de anii domniei regelui Carol al II-lea este legata consacrarea a numeroase personalitati din cultura si stiinta secolului al XX-lea: Constantin Brancusi, George Enescu, B. Fondane, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu sau Tristan Tzara, dar si aparitia tinerei generatii care a devenit celebra in perioada postbelica (Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionesco, Ionel Perlea, Elvira PopescoPrincipele Mihai (Mare Voievod de Alba Iulia) a crescut in casa parintilor sai de la sosea. Fotografiile din anii 1920 il infatiseaza ca pe un copil ingandurat si retinut. MS Regele Mihai a manifestat de mic o pasiune pentru tehnica, pentru motoare si masini, pasiune care avea sa-l insoteasca toata viata, pana in prezent.
In iunie 1930, copilaria fericita a MS Regelui Mihai a fost tulburata. Mama a trebuit sa plece, iar El a ramas in grija tatalui Sau. Marele Voievod Mihai a urmat cursurile scolii Palatine organizate de Carol al II-lea la Palat, alaturi de alti copii, reprezentand toate colturile tarii si toate categoriile sociale.
Singurele saptamani fericite erau cele petrecute la Florenta, la mama Sa.
Principele Mostenitor a urmat cursuri de sport si a inceput pregatirea militara. La varsta de saisprezece ani a devenit sublocotenent in armata romana. Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei s-a nascut la 25 octombrie 1921, la Sinaia. Este fiul legitim al Regelui Carol al II-lea si al Reginei-mama Elena.
Prima domnie a MS Regelui Mihai I a inceput in 1927, dupa moartea bunicului Sau, Regele Ferdinand I. Regele-copil a fost tutelat de o Regenta condusa de unchiul Sau, Principele Nicolae al Romaniei.
Dupa venirea pe Tron a Regelui Carol al II-lea, in iunie 1930 si dupa plecarea Reginei-mama in exil, Regele Mihai a ramas in grija tatalui Sau, devenind din ce in ce mai inchis in sine si mai ganditor. Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba-Iulia.
In urma abdicarii tatalui Sau, la 6 septembrie 1940, a redevenit Regele Mihai I.
In timpul razboiului, Regele i-a imbarbatat pe ostasii romani care au luptat pentru reintregirea tarii, prin recuperarea Basarabiei ocupate de sovietici. Nu a fost, insa, de acord cu depasirea liniei Nistrului si cu inaintarea Armatei Romane in interiorul URSS, alaturi de armatele Germaniei naziste. In ciuda refuzului Maresalului Antonescu, la 23 august 1944 Regele a hotarat trecerea Romaniei in tabara aliatilor sai traditionali. Acest act de curaj a scurtat razboiul cu 6 luni si a crutat vietile a sute de mii de oameni.
Din 1944, Majestatea Sa Regele s-a opus din toate puterile instaurarii autoritatilor comuniste ( greva regala fiind apogeul acestor incercari). In cele din urma, a fost obligat sa abdice, la 30 decembrie 1947, sub amenintarea uciderii, in caz de refuz, a 1000 de tineri detinuti de comunisti. Actul abdicarii, semnat sub amenintare, este ilegal si lovit de nulitate. Mai mult, actul nu a fost niciodata sanctionat de Parlamentul Romaniei.
Exilul MS Regelui Mihai si al Reginei Ana a inceput odata cu revenirea de la nunta din Atena. Au locuit, pana la sfarsitul anului 1948, la Vila Sparta, locuinta Reginei-mama Elena. Din 1949, Regele Mihai si Regina Ana s-au mutat la Lausanne si apoi in Anglia, unde au locuit pana in 1956.
Pentru a-si castiga existenta, Regele si Regina au construit o ferma de pui si un mic atelier de tamplarie.
Familia Regala s-a intors in Elvetia in 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriana "Lear Jeats and Co." din Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oras de pe malul lacului Léman, la cativa kilometri de Geneva. Aici a locuit peste patruzeci si cinci de ani.
In anul 1958, Regele a oprit colaborarea cu "Lear", iar un an mai tarziu a infiintat o companie de electronica si de mecanisme automate, denumita METRAVEL, pe care a vandut-o cinci ani mai tarziu.
Din biroul sau de la Versoix si, incepand cu 2001, din cel de la Bucuresti, Regele Mihai a militat pentru interesele Romaniei, pentru intrarea Romaniei in NATO si in Uniunea Europeana. Majestatea Sa a incurajat respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piata, pastrarea culturii nationale, respectarea adevarului istoric, respectarea si garantarea proprietatii private, consolidarea statului de drept si a democratiei in tara noastra.
MS Regele Mihai si MS Regina Ana locuiesc, din 2004, la Aubonne, in Elvetia. De marile sarbatori crestine si in functie de angajamentele Lor publice, Majestatile Lor aleg sa fie alaturi de cei dragi fie la Castelul de la Savarsin, fie la Palatul Elisabeta din Bucuresti.
Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei a spus de nenumarate ori ca un popor care nu isi cunoaste trecutul si nu tine seama de el, nu poate avea un prezent demn si perspective de viitor; ca istoria nu trebuie reinventata mereu si mereu dupa bunul plac al unora sau al altora dintre regimurile politice sau dintre istoricii afiliati ideologiilor pentru care trecutul nu este altceva decat instrument propagandistic.
Dinastia Romana a pus bazele Statului Roman modern si independent, prin Regele Carol I, iar prin Regele Ferdinand si Regina Maria a contribuit la formarea Romaniei Mari.
Indiferent cine se afla oficial la conducerea Statului Roman, Casa Regala continua sa reprezinte o parte a statalitatii Romaniei. Monarhii romani sunt o parte a identitatii nationale, ca simboluri ale Suveranitatii, traditiei, demnitatii si vointei de modernizare. Chiar daca nu este sef al Statului, MS Regele Mihai este capul natiunii romane si chipul cel frumos al acesteia. Este portretul unei Romanii fara regimuri autoritate, fara deceniile de comunism si fara convulsiile provenite din lipsa de repere si valori autentice si durabile.
Fiecare dintre cele cinci generatii ale Familiei Regale a contribuit la dezvoltarea societatii prin actiuni de stat, dar si prin angajamente personale. Departe de a fi o institutie depasita, regalitatea isi dovedeste actualitatea astazi, mai mult ca oricand, in contextul necesitatii existentei in democratie a unor factori de stabilitate si echilibru. Continuitatea in excelenta si devotament definesc Familia Regala a Romaniei. Uniforma militara pe care o foloseau Regii Romaniei este un simbol al autoritatii monarhiei. Regele Carol I a fost primul care a adoptat aceasta imbracaminte pentru a-si spori autoritatea.
Coroana din otel, faurita din tunul turcesc cucerit in urma luptelor din timpul Razboiului de Independenta, este simbolul suveranitatii. I-a fost oferita, pe 10 mai 1881, Domnitorului Carol I, la Palatul Regal, cu prilejul Serbarilor Incoronarii. Coroana a fost purtata in ocazii solemne de catre toti Regii Romaniei. Intre 1881 si 1947 s-a regasit si in stema nationala.
Buzduganul a fost adoptat de Regele Ferdinand I ca semn distinctiv al puterii regale cu prilejul festivitatilor de la 10 mai 1920. Regele a primit un buzdugan din aur, impodobit cu pietre pretioase achizitionate cu bani adunati prin subscriptie publica. Maciulia buzduganului este sustinuta de reprezentarile alegorice feminine ale celor cinci provincii istorice reunite in 1918. Insemnele Regalitatii sunt coroana regala, buzduganul, mantia regala si pavilionul regal.
Coroana regala
Carol I a hotarat ca, din otelul unui tun turcesc, cucerit in urma luptelor din timpul Razboiului de Independenta, sa-i fie faurita coroana cu care a fost incoronat Rege al Romaniei, in 1881.
Aceasta este formata dintr-un cerc de otel, impodobit cu pietre alungite, in forma de romb si perle create din acelasi material. Fiecare dintre elementele coroanei sunt din otel, mai putin partea interioara, care este din catifea purpurie.
Coroana este simbolul suveranitatii. A fost lucrata la Arsenalul Armatei si i-a fost oferita, pe 10 mai 1881, Domnitorului Carol I, la Palatul Regal, cu prilejul Serbarilor incoronarii. Coroana a fost purtata in ocazii solemne de catre toti regii Romaniei. Intre 1881 si 1947 s-a regasit si in stema nationala.
In prezent, este expusa la Tezaurul istoric al Muzeului National de Istorie a Romaniei din Bucuresti.
Coroana Reginei Elisabeta este o copie mai mica a Coroanei de otel si este lucrata din aur.
In 1922 a avut loc o alta incoronare solemna: Regele Ferdinand si Regina Maria au fost incoronati ca Regi ai Romaniei Mari.
Buzduganul
Buzduganul a fost adoptat de Regele Ferdinand I ca semn distinctiv al puterii regale cu prilejul festivitatilor de la 10 mai 1920. Regele a primit un buzdugan din aur, impodobit cu pietre pretioase achizitionate cu bani adunati prin subscriptie publica. Maciulia buzduganului este sustinuta de reprezentarile alegorice feminine ale celor cinci provincii istorice reunite in 1918. Pe maner este gravata dedicatia oferita lui Ferdinand, Regele tuturor romanilor, drept rasplata pentru vrednicia si buna conducere a tarii in timpul Primului Razboi Mondial.
Regele Carol I a purtat doar bastonul de maresal. Acesta avea 35 de cm lungime si era acoperit cu catifea purpurie, impodobita cu acvile cruciate de aur, ce alterneaza cu capete de bour, tot de aur. La capete, bastonul este ornat cu frunze de stejar lucrate in aur.
In anul 1940, Alexandru Severin a realizat un buzdugan pentru Regele Carol al II-lea. Lucrarea a fost realizata in doua exemplare, unul in aur si altul in bronz.
Mantia Regala
Mantia regala a fost folosita de Regele Ferdinand la incoronarea de la 15 octombrie 1922. A fost inspirata din costumul de gala al domnitorilor romani din Evul Mediu.
Mantia a fost confectionata din brocart rosu si era tivita pe margini cu hermina. Era lunga pana la glezne, avea un guler mare de hermina, iar interiorul era din acelasi material.
Pavilionul regal
Potrivit legii pentru fixarea si stabilirea armelor Romaniei, din 1867, drapelul sau pavilionul Domnului (apoi al Regelui) trebuia sa fie tricolor si sa aiba la mijloc stema tarii. Pe sectiunea de culoare galbena s-a cusut stema tarii, iar in colturile sectiunilor rosie si albastra s-a cusut cate o coroana regala de argint. Pentru Principele Mostenitor, s-a stabilit un pavilion identic cu cel regal, dar fara coroanele din colturi.
Sub Regele Ferdinand I, pavilionul Regelui a constat dintr-un drapel rosu-visiniu, care avea o bordura galbena si colturi albastre. In mijlocul drapelului se afla o stema mica a tarii, de care atarna crucea Ordinului Mihai Viteazul. Regele Carol al II-lea a aplicat crucea Mihai Viteazul pe toata intinderea pavilionului si a fixat in centrul crucii stema mica. Pavilionul Regelui Mihai I a fost albastru inchis, cu bordura rosie si colturi galbene, avand in mijloc stema mica a tarii. Toti cei patru Regi ai Romaniei au folosit ca imbracaminte uniforma militara, ca simbol al autoritatii monarhiei.
De la venirea sa pe Tron, Regele Carol I a adoptat ca imbracaminte oficiala uniforma de ofiter, mai ales pentru a-si spori autoritatea. Chiar si la intalnirile particulare cu politicienii romani, Regele purta tot uniforma militara. Pana in ultimele clipe ale vietii, Carol I a aparut imbracat in uniforma de ofiter, vesmant in care a si fost ingropat.
Regele Ferdinand purta uniforma regala chiar si la intalnirile particulare. Dupa razboi, Regele a adoptat o tinuta "civila" la intalnirile de la curte. La ceremoniile oficiale, insa, el a purtat, in continuare, tinuta militara.
Inca de mic, Carol al II-lea a aparut imbracat in uniforma militara, in spiritul monarhiei din Romania. La toate ceremoniile oficiale, Regele purta vesmintele militare, cu bereta si pelerina de maresal.
MS Regele Mihai a inceput sa poarte uniforma militara odata cu venirea tatalui Sau pe Tron, in 1930. Reguli ale etichetei in prezenta Familiei Regale a Romaniei

Protocolul Casei Majestatii Sale Regelui Mihai I informeaza in legatura cu eticheta in mod obisnuit respectata in prezenta sau in corespondenta cu membrii Familie Regale a Romaniei.

In scris:
Scrisorile adresate Regelui au pe plic mentiunea: "Majestatii Sale Regelui Mihai I al Romaniei". In interiorul scrisorii, se poate relua in coltul din dreapta sus aceeasi mentiune. In textul scrisorii, formula de inceput este "Sire".
Pentru Regina, mentiunea de pe plic este "Majestatii Sale Regina Ana a Romaniei" iar la inceputul scrisorii "Majestate" sau "Majestatea Voastra".
In scrisori, ca si in adresarea verbala, este de dorit evitarea formulei "dumneavoastra" si folosite formele "Majestatii Voastre", "al Majestatii Voastre", "pentru Majestatea Voastra" etc.
Scrisorile adresate Principesei Mostenitoare Margareta au pe plic mentiunea: "Altetei Sale Regale Principesa Mostenitoare a Romaniei". La inceputul scrisorii, formula de adresare directa este: "Alteta Regala" sau "Alteta Voastra Regala".
Pentru Principele Radu, mentiunea de pe plic este "Altetei Sale Regale Principele Radu al Romaniei". La inceputul scrisorii, formula de adresare directa este: "Alteta Regala" sau "Alteta Voastra Regala".
Pentru Principesele Elena, Irina, Sofia si Maria, scrisorile au pe plic mentiunea: "Altetei Sale Regale Principesa Elena a Romaniei" si asa mai departe, pentru fiecare dintre celelalte fiice ale Majestatii Sale. La inceputul scrisorii formula de adresare directa este: "Alteta Regala" sau "Alteta Voastra Regala".
Pentru Excelenta Sa dl. Alexander Phillips Nixon, scrisorile au pe plic mentiunea: "Excelentei Sale dl. Alexander Phillips Nixon". La inceputul scrisorii formula de adresare directa este: "Excelenta Voastra".
De asemenea, pentru Principesa Mostenitoare, Principese si Principe, Excelenta Sa va fi evitata formula "dumneavoastra" si folosite formele: "al Altetei Voastre Regale", "al Excelentei Voastre" sau "pentru Alteta Voastra Regala", "pentru Excelenta Voastra"etc.
Numai in scris, se poate folosi in loc de "Majestatile Lor" formula "MMLL", iar in loc de "Alteta Sa Regala", formula "ASR" si in loc de "Altetele Lor Regale", formula "AALLRR".

In intalniri:
In cadrul intalnirilor cu membrii Familie Regale, formulele directe de adresare sunt urmatoarele:
Pentru Rege: « Sire » sau « Majestatea Voastra ».Pentru Regina: « Majestatea Voastra ».Pentru Principesa Mostenitoare Margareta, Principele Radu, Principesele Elena, Irina, Sofia si Maria, « Alteta Voastra Regala ».Pentru Excelenta Sa dl. Alexander Phillips Nixon: « Excelenta Voastra ».
Daca Majestatile Lor se afla impreuna cu Altetele Lor Regale si cu Excelenta Sa, se poate folosi la inceputul unui discurs sau luare de cuvant formula generala: "Majestatile Voastre, Altetele Voastre Regale, Excelenta Voastra".
La venirea si la plecarea membrilor Familiei Regale este obisnuit ca barbatii sa salute cu un gest scurt de inclinare a capului (fara inclinarea corpului), iar femeile sa faca reverenta. Acest lucru este valabil in fata Regelui, Reginei, Principeselor si Principelui. Aceeasi regula este respectata si de membrii Familiei Regale fata de rudele aflate intr-o pozitie superioara de titlu sau varsta (inclusiv daca e vorba de sotie, frate, sora, mama sau tata).
Nu este indicat sa se intinda mana din proprie initiativa, ci numai daca unul dintre membrii Familiei Regale o ofera.
Nu este indicat sa se stea pe scaun atunci cand vreunul din membrii Familiei Regale sta in picioare. Totodata, la intrarea in incapere a unuia dintre membrii Familiei Regale, invitatii sunt rugati sa se ridice. Regula se aplica si membrilor Familiei Regale. Ei se ridica in picioare atunci cand intra in incapere un alt membru al Familiei, intr-o pozitie superioara in titlu sau varsta.
In cazul unei conversatii obisnuite, particulare, este de dorit ca Regele sa inceapa discutia, si nu invitatii. Daca Regele nu este prezent, urmatorul membru al Familiei Regale (in ordinea de la sfarsitul acestui text) o va face. De asemenea, este de dorit ca invitatii sa nu intrerupa membrii Familiei Regale atunci cand acestia sustin o conversatie.
In cazul unui dineu, toti cei prezenti asteapta ca Regele sa se aseze primul, iar la plecare toata lumea se va ridica atunci cand Regele s-a ridicat. Nu este indicat ca cineva sa se ridice in timpul mesei. in prezenta Regelui la masa, nimeni (nici membrii Familiei Regale) nu poate incepe un nou fel de mancare inaintea Regelui. Daca Regele nu e prezent, regulile de mai sus se aplica urmatorului in ordinea membrilor Familiei Regale (mentionata la sfarsitul textului).
In prezenta membrilor Familiei Regale, in nici o imprejurare (publica, oficiala sau particulara), nu este de dorit sa se foloseasca telefonul mobil.
Este nepotrivit sa se ceara unuia dintre membrii Familiei Regale sa transmita un mesaj verbal sau scris ori sa transporte un comision, un cadou, flori etc., nici macar atunci cand obiectul transmis are ca destinatar pe Majestatea Sa. Acest lucru se poate face prin Secretariatul Regal, prin protocolul Casei, telefonic sau prin posta.
In cazul in care unul sau mai multi membri ai Familiei Regale participa in calitate de invitati la un eveniment public ce implica un amplasment pe scaune sau la mese (dineu, pranz), este necesara consultarea Secretariatului Regal in prealabil.

Tinuta potrivita pentru vizitele la Familia Regala:
Daca intalnirea este privata, de lucru sau are statut de audienta, atunci este de preferat ca barbatii sa poarte costum gri in cursul zilei si albastru inchis in cursul serii. Pentru femei este recomandabila o tinuta potrivita cu momentul zilei si cu locul vizitat. Militarii sunt rugati sa foloseasca tinuta militara adecvata momentului zilei si anotimpului.
Daca intalnirea este oficiala sau publica, Secretariatul Regal va aduce la cunostinta, inca de la momentul trimiterii invitatiei, in legatura cu tinuta, in cazul in care ar diferi de cele mentionate la paragraful precedent.
Ordinea intrarii si iesirii dintr-o sala a membrilor Familiei Regale a Romaniei, ordinea asezarii in imprejurari publice, ordinea asezarii la masa, ca si ordinea liniei de primire a invitatilor (atunci cand Familia Regala e gazda) este urmatoarea:
Majestatea Sa RegeleMajestatea Sa ReginaA.S.R. Principesa Mostenitoare Margareta A.S.R. Principele RaduA.S.R. Principesa ElenaE.S. dl Alexander Phillips NixonA.S.R. Principesa IrinaA.S.R. Principesa SofiaA.S.R.Principesa Maria
Sotii si copii Principeselor se aseaza astfel: sotul dupa sotie si copiii (in ordinea varstei) dupa tata.
Odata cu semnarea noilor Norme Fundamentale ale Casei Regale a Romaniei, Majestatea Sa Regele Mihai I a reluat acordarea Decoratiilor Regale. In contextul istoric actual, Majestatea Sa a decis sa reinvie numai Ordinul Carol I, ca inalt Ordin Regal, precum si sa instituie doua alte decoratii, Crucea Casei Regale a Romaniei si Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate, care rasplatesc meritele deosebite ale primitorilor fata de Statul Roman si Casa Regala a Romaniei.


Singurul copil al Reginei Elisabeta si al Regelui Carol I s-a nascut la 27 septembrie 1870 si a murit in 1874, dupa ce s-a imbolnavit de scarlatina. Maria era alintata de parinti cu numele de "Itty".
La Palatul Elisabeta se gaseste o piesa de mobilier, sculptata in stilul romanesc al anilor 1880, care adaposteste chipul in ghips al micutei principese. Se spune ca, inainte de a muri, Itty i-a spus Reginei: "Mama, as vrea sa calaresc odata pe o stea.