Aurel Cazacu & Co – studiu de caz în contrainformaţii militare

Eduard Ovidiu Ohanesian

Pe parcursul anului 2008, în presa centrală au apărut numeroase rapoarte strict secrete ale Direcţiei de Contrainformaţii şi Siguranţă Militară (DCSM) referitoare la legăturile şefilor din industria românească de apărare referitoare la ofiţeri români şi străini suspectaţi de spionaj. Au fost date publicităţii numele generalului-mason Aurel Cazacu, fost director al Romtehnica şi şi Romarm, colonelului Constantin Cetinoiu, colonelului Costică Lapteş fost director GIARA. Lista continuă cu Gheorghe Nemţeanu, Eugen Nicolăescu, Norica Niculai, ofiţerul american Ira Quinn, Irvin Ray Dyer III, Maximilian Heinrich von Habsburg-Lothringen, Maximilian von Habsburg. Toţi aveau un singur numitor comun – producţia şi comercializarea de armament. Despre Constantin Cetinoiu de exemplu, am aflat că a fost încadrat înainte de Revoluţie la UM 0195 (Formaţiunea Y) contraspionajul extern. Cetinoiu a fost coleg cu ofiţerasa portocalie de la SIE Doina Moinescu, fiind plasat ulterior în SRI de Toni Jugănaru fost şef Direcţie “D” Pază Ambasade. Colonelul Costică Lapteş, plecat din GIARA, (odată cu generalul Gabroveanu, ulterior şef la firma rusească Lukoil) este şi el legat de numeroase afaceri necurate cu armament. Despre Lapteş şi Gabroveanu pot da relaţii avocatul Băiculescu, fost CI-st la GIARA, Liviu Găină, lt.-col. Brăescu şi Nicolae Durlea, actualii colegii comandorului DCSM Popa Adrian. Locotenent-colonelul Brăescu a supravegheat echipa iraniană care a venit să ridice rachetele de la Crângul lui Bod în perioada 1995-1996 (în pofida embargoului internaţional şi a angajamentelor României de la acea dată). Pe departe cel mai anatemizat ofiţer este Aurel Cazacu, descris de jurnalişti ca fiind un fel de vâf de lance a intereselor străine infiltrate în industria de apărare autohtonă.

Astfel, din rapoartele cu pricina, aflăm că DCSM supraveghea operativ toate legăturile directorului general Romarm Aurel Cazacu cu Ambasada SUA şi ale firmei Medrom cu Romtehnica – firmă aparţinând Ministerului Apărării. Jurnaliştii au descoperit că în mod ciudat, în perioada 2002-2004, Medrom Medical Systems SRL, şi Medrom Leasing IFN SA (filialele româneşti) primeau comenzi de zeci de milioane de euro de la stat.
Direcţia Generală de Informaţii a Apărării (DGIA) l-a luat în vizor pe şeful Direcţiei Generale Probleme Speciale şi Situaţii de Urgenţă din cadrul MEF, Aurel Cazacu şi pentru relaţiile sale cu ofiţerii de informaţii ruşi, în zona producţiei şi contrabandei cu armament. Cazacu nu pare impresionat de dezvăluiri, iar într-o discuţie face to face cu subsemnatul, demnitarul acuză voalat presa că ar boicota industria de apărare. În viziunea sa mediatizarea contrabandei cu armament autohton serveşte doar concurenţei, direct interesate să scoată România de pe piaţa internaţională.
Eu am totuşi o nelămurire. Având în vedere funcţiile deţinute de Cazacu după decembrie 1989, nu înţeleg cum de nu şi-a dat demisia în semn de protest când noii aliaţi americani ne-au închis centrele de cercetare militară, ne-au luat rachetele cele mai performante cu japca s-au când ne-au obligat să dăm la fier vechi flota României. Cea cu care Securitatea transporta anual, armament în ţările arabe şi în lumea a treia, de făcea Dunărea profit de sute de milioane de dolari anual pentru nebunia dictatorului.

Există o explicaţie

Aurel Cazacu se află în concubinaj cu ofiţerii de contrainformaţii care îl supraveghează dinainte de 1989. Probabil că relaţia sa cu Direcţia a IV-a Contrainformaţii Militare a Securităţii a început pe vremea când ofiţer CI la Romtehnica era comandorul de aviatie radiolocatie Stănescu Virgil (în prezent ofiţer de securitate la Romavia). Legăturile lui Aurel Cazacu la Direcţia a IV-a erau maiorii Stoenescu Dragoş şi Iliescu Dumitru, cel din urmă fost ofiter CI la Pompieri şi Penitenciare. Notele informative erau primite în exclusivitate de Ilarion Giuroiu, cel care a fost legătura lui Cazyacu şi după ’90. În prezent, Giuroiu este şeful unei agenţii de asigurări din Piaţa Rahova.
Relaţiile informative ale lui Aurel Cazacu s-au întărit cât a lucrat cu firma Medtehnica, firmă introdusă pe lângă Spitalul Militar. În fapt, un mic un puiuţ al Romtehnicii pe linie de achiziţii de tehnică medicală şi aparatură. Ofiţerii de contrainformaţii spun că Medtehnica a fost înfiinţată cu aportul comandorului Toma, fost director la Romtehnica. Cât despre articolele din presă culese din grădina DCSM, surse din cadrul acestui servici spun că informaţiile strict secrete au transpirat datorită incompetenţei unui frustrat. Ofiţerul de contraspionaj Preda Marian, angajat la Protecţie Internă în Romtehnica de colonelul Stanciu Constantin în anul 1999 (când Giuroiu a fost îndepărtat din funcţie).
Cât despre Aurel Cazacu am mai aflat că este mason de rang înalt şi obişnuia să ia masa la un restaurant din zona Răzoare în compania ofiţerului Tănase Dragnea. Afacerile încheiate între cei doi, erau intermediate de generalul -maior Tabarcia Nicolae, recent numit în funcţia de director al Statului Major General al Armatei, mason de frunte încă de pe vremea când păstorea Brigada 1 Rachete Chitila. Generalul Tabarcia este frate de şorţuleţ cu Mircea Mina, primarul penelist al comunei Chiajna. Format în anturajul fostului ministru al Apărării, Teodor Meleşcanu, Mina a fost membru APR. El l-a împroprietărit pe Tabarcia cu 1000 m pătraţi de teren în satul Roşu, lângă pădure. Cu sprijinul brigăzii de rachete, generalul Tabarcia şi-a ridicat acolo o vilă de 500.000 de euro pe trei nivele, apoi şi-a tras o şi o elegantă maşină 4x4.

Legături periculoase

Articolele de presă au devoalat (în parte) şi reţelele ruseşti de trafic cu armament legate de numele lui Aurel Cazacu. Este vorba despre foştii ofiţeri KGB sau GRU Ivan Grigorevici Busuioc, Ivan Ţurcanu sau Vladimir Siminiuc, Anatol Andreevici Coman, ucraineanul Vladimir Mazin şi Vasile Gondiu. Materialele foarte bine documentate dovedesc faptul că ofiţerii cu pricina şi firmele lor desfăşoară o intensă activitate de comercializare a echipamentelor militare, mai mult sau mai puţin legală pe teritorul României, sub supravegherea serviciilor secrete ale Armatei. Una din firmele partenere este Armitech din Chişinău cu sucursale în Panama sau Cipru. Legătura lui Aurel Cazacu cu fostul general KGB Anatol A. Coman, (fost şef al Marii Loje Masonice din Republica Moldova) s-a făcut prin intermediul Serviciului de Informaţii Externe. Coman, lucrat informativ de ofiţerii SIE Dan Dumitru şi Doina Moinescu s-a ales cu numele de cod Patriarhul. Ofiţerii de contraspionaj afirmă că, iniţial, Anatol Coman a lucrat pentru România, fiind bun prieten cu Gheorghe Fulga şi cu Ion Iliescu. Ulterior, supermasonul moldovean intrând pe filiera generalului SIE Silviu Predoiu, care l-a angrent pe Coman în jocuri politice periculoase.
Conform rapoartelor DCSM, Coman desfăşoară afaceri în spaţiul ex-sovietic, cu preponderenţă în Rusia, Ucraina, Moldova şi România.
Anatol Coman este prieten bun cu masonii Maricel Popa şi Florin Simion. Prin intermediul acestora, dar mai ales cu ajutorul ofiţerilor SIE Dan Dumitru şi Dragoş Andrei, a fost adus în 2002, la Conventul de la Bucureşti (al Marii Loje Române de la Sala Palatului), generalul GRU Alexander Kondyakov. Nimeni altul decât artizanul întâlnirii de taină dintre Adrian Năstase şi Vladimir Putin din anul 2004. Kondyakov este printre altele şi directorul general al firmei Novokom.





De la Bucureşti la Moscova, via Sri Lanka
Pe rolul Tribunalului Militar Bucureşti s-a aflat până de curând un dosar sensibil şi complex pe numele generalului (r) Ion Grigore Costaş, fost ministru al Apărării al Republicii Moldova. Că este vorba despre contrabandă cu avioane MIG 29, cu tancuri sau cu vize Schengen, nu contează. Presa centrală a legat numele lui Cazacu şi Costaş de două importante firme care se ocupă cu tranzacţii de armament. Companiile Royal Consulting şi Rosoboronexport (important trader de echipamente militare din Moscova). Astfel, Cazacu ar fi derulat “ o acţiune tipică de spionaj economic în beneficiul firmei ruse Rosoboronexport (reprezentată de Royal Consulting)”, scriu jurnaliştii. Ofiţerii DCSM arată deasemnea că Aurel Cazacu derula operaţiuni de export de armament împreună cu foştii ofiţeri KGB Gheorghe Gorincioi şi Ivan Ţurcanu, ajutaţi de un diplomat român în Sri Lanka, cel mai probabil Nicolae Aldea. Şi dacă nu-i credeţi pe ceiştii militari români puteţi cere cu încredere informaţii despre reţeaua srilankeză de la un cunoscut om de afaceri “moldovean” M. P. Cebotari (ofiţer Spetznaz cu dosar la SIE). Numai ce s-a întors de două luni din zonă cu preţuri avantajoase pe barilul de petrol.